127 de ani de la trecerea la Domnul a Poetului Mihai Eminescu

14 06 2016

 

Drumul Crucii Domnului Mihai Eminescu
          Mihai_Eminescu_signature
Poetul Mihai Eminescu, Praga, 1869 Mormantul lui Mihai Eminescu in cimitirul Bellu, Bucuresti
Acțiune inedită a unui gorjean: „Drumul Crucii Domnului Mihai Eminescu”  
„Celebrarea înaintașilor este prima datorie a unei națiuni către ea însăși, este sigiliul moral al identității”, spune scriitorul Laurian Stănchescu, gorjean la origini. În memoria și pentru onorul poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889), pe care Laurian Stănchescu îl numește „Voievodul Limbii Române”, scriitorul a inițiat „Drumul Crucii”.
Astfel, pe 14 iunie la ora 12:00 se va oficia slujba de pomenire și un parastas la Biserica Sfântul „Gheorghe-Nou” din București, iar a doua zi, dimineața, 15 iunie, la ora 08:00, cu Binecuvântarea Pr. Dr. Emil Cărămizaru, participanții vor pleca pe jos de peste drum de lăcaș, (Monumentul Lupoaicei) spre mormântul Poetului de la Bellu.
Procesiunea este întregită de elevi, cadre militare, profesori, scriitori, ziariști, iubitori de cultură. „Vom purta cu noi flori, portretele și cărțile Poetului, Tricolorul, toate acestea amintind de străvechea noastră spiritualitate. Cu sprijinul Centrului Cultural al Ministerului de Interne, la mormântul Poetului participă Fanfara Jandarmeriei Române, această solemnitate fiind pentru a da onorul cuvenit Poetului. S-a implicat în eveniment și Inspectoratul Școlar al sectorului 4.
Reprezentanții Patriarhiei Române vor oficia Slujba de pomenire și parastas”, a declarat Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist – inițiatorul proiectului. Poetul Mihai Eminescu obişnuia să vină, uneori, în această biserică emblematică a Bucureştilor şi a României, unde a primit şi slujba de înmormântare, în ziua de 17 Iunie 1889.
Masca mortuară a lui Eminescu se află în această biserică. În Biserica Sfântul „Gheorghe-Nou” București se află și masca mortuară a poetului național Mihai Eminescu. Masca mortuară este creația sculptorului Filip Marin, la Spitalul Brâncovenesc, cu o zi înainte ca trupul neînsuflețit al poetului să fie depus în Biserica voievodală Sfântul „Gheorghe Nou” din București. Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul bisericii voievodale de la Kilometrul Zero al României, spunea pentru presa centrală, în primăvara acestui an: „Îi mulțumim, cu recunoștință, doamnei Ruxandra și familiei sale pentru acestă donație și, în înțelegere cu dânsa, vom cere sfatul unui expert în vederea autentificării acestui obiect atât de prețios. Această mască mortuară a lui Mihai Eminescu este ţinută în biserică şi păstrată în siguranţă. Desigur, până la amenajarea unei săli muzeale a bisericii, după autentificare vom cere binecuvântarea, încercând să o expunem într-un spaţiu adecvat pentru a fi văzută de credincioşii şi vizitatorii acestui sfânt lăcaş brâncovenesc”.
Sursa text si unele imagini 
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani – d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară.
Mihai Eminescu, 1887
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosoficeale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare;
prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Sursa text

http://www.fundatiaarsenieboca.ro/


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: